Ce gest mic poți face ca să economisești apa?
Întrebarea reportajului pornește de la tema supusă în 2023 atenției opiniei publice de pe mapamond cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, marcată din 1992, după adoptarea în Conferința Națiunilor Unite asupra mediului înconjurător, din 1992, de la Rio de Janeiro.
Fii schimbarea pe care ți-ai dori să o vezi în lume!, este sloganul în detaliu din acest an al specialiștilor din domeniul apei și care pornesc tema accelerarea schimbărilor, o temă ce ne include pe fiecare dintre noi, cu gesturile mici care, însumate duc la scopul planetar – economisirea apei potabile și protejarea canalizării! Din domeniul apei, din agricultură și mergând spre cadrele sanitare ori specialiștii în intervenții în situații de urgență, toate aceste autorități pun deja în aplicare accelerarea schimbărilor care să țină pe loc criza apei și afectarea sistematică a canalizării. Așa spune și legenda antică, simbol în 2023, potrivit căreia pasărea colibri a cărat apă să stingă un incendiu!
Dacă fiecare dintre noi conștientizăm sau nu cât de importantă este cana cu apă potabilă pe care aici, în România, cu exactitate la noi, în județul Buzău, județ cu bazin hidrografic bogat, dar și cu resurse încă valide de apă potabilă, specialiștii spun că vom vedea în anii ce au să vină. Până atunci, seceta, dușmanul silențios, dar și indiferența noastră, a consumatorilor fac pereche bună împotriva răvășirii unui bun ce nu este inepuizabil.
Întâi primim detaliat opinia conducerii Companiei de Apă Buzău – operator cu activitate în distribuția apei potabile și în domeniul canalizării în 33 de localități din județul Buzău. Aflăm cum se pliază tema universală lansată drept acțiune de urgență cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, dar mai ales unde se termnă resursele de apă. Plasăm întocmai comunicatul aferent al conducerii CAB cu mențiunea că acest operator este în derularea celui mai mare proiect din țară cu finanțare prin POIM și destinat apei potabile și canalizării și despre care puteți citi AICI.
Tema Zilei Mondiale a Apei în anul 2023 este “accelerarea schimbărilor”. Prin această temă se propune ca fiecare dintre noi să contribuim la schimbarea comportamentului în ceea ce privește gestionarea sistemelor publice de alimentare cu apă și canalizare, în vederea prevenirii și atenuării efectelor factorilor negativi.
2. Schimbările climatice influențează major, în sens negativ, siguranța furnizării serviciilor publice de alimentare cu apă și prestarea serviciilor de canalizare-epurare. Fenomenele meteorologice extreme, în principal caracterizate prin perioade de secetă prelungită, urmate de averse torențiale de scurtă intensitate obligă operatorii regionali să se adapteze pentru a putea asigura siguranța serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare. Tema din acest an propune o mobilizarea a tuturor actorilor implicați în acest proces: operatorii regionali, utilizatorii serviciilor și autoritățile locale.
3. Resursa de apă brută, materia primă pentru “fabricarea“ apei potabile este din ce în ce mai afectată de perioadele de secetă prelungită, atât în România, dar și la nivelul întregului mapamond. În acest sens, operatorii regionali trebuie să intensifice eforturile financiare, tehnice și implicit investiționale pentru identificarea surselor alternative pentru asigurarea continuității serviciului de alimentare cu apă la parametrii calitativi, în timp ce utilizatorii serviciului trebuie să contribuie cu un comportament de consum de apă rațional, fără a încuraja risipa sau folosirea apei potabile în alte scopuri decât cel menajer.
3.1. Accelerarea schimbării operatorilor regionali pentru serviciul de apă. În zonele cu deficit de apă brută, atât cantitativ, cât și calitativ, precum zona de câmpie din sud-vestul județului Buzău, Compania are în implementare proiectul investițional Apeduct, din surse proprii, cu o valoare de aprox. 6 mil. de euro, pentru alimentarea cu apă potabilă dintr-un front de captare din proximitatea municipiului Buzău, a sistemelor din unități administrativ-teritoriale, precum: Săhăteni, Ulmeni, Amaru și în etapa a doua: Movila Banului, Mihăilești, Năeni. În aceste unități administrativ-teritoriale sursele de apă sunt afectate de cele 2 probleme principale: Scăderea debitelor surselor de apă până la un minim exploatabil, cu implicații în continuitatea serviciului. Cauze: perioade extinse de secetă, degradarea stratului acvifer și ape brute puternic impurificate pe zone foarte extinse, cu implicații în calitatea apei furnizate. Cauze: îngrășămintele din agricultură, strat acvifer cu istoric de impurificații.
3.2. Accelerarea schimbării utilizatorilor pentru serviciul de apă. În conformitate cu prevederile legislației specifice în domeniul apelor, apa potabilă distribuită prin sistemele publice este destinată satisfacerii cu prioritate a nevoilor gospodărești ale populației, instituțiilor publice ale operatorilor economici şi, după caz, pentru combaterea şi stingerea incendiilor. În lipsa unui comportament rațional de consum din partea utilizatorilor, resursele de apă nu pot asigura întreaga cerință. În acest sens este absolut necesară conștientizarea utilizatorilor privind caracterul limitat al resurselor de apă și necesitatea adaptării, prin accelerarea schimbării obiceiurilor de consum.
3.3. Accelerarea schimbării autorităților locale pentru serviciul de apă. Autoritățile locale care au delegat gestiunea serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare către operatorul regional trebuie să conștientizeze că în aceste situații au păstrat anumite drepturi și obligații în ceea ce privește serviciul de apă. Pe lângă conștientizare, autoritățile locale trebuie să își asume obligațiile în ceea ce privește componenta investițională pentru înființarea sau extinderea serviciului. Operatorii regionali au fonduri limitate pentru investiții din surse proprii, fiind necesare o colaborare cu autoritățile locale și județene pentru susținerea investițiilor pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice.
4. Fenomenele meteorologice caracterizate prin averse cu intensitate mare au ca efect direct inundațiile. Aceste fenomene afectează funcționarea sistemelor de canalizare-epurare, întrucât sistemele de canalizare sunt executate în sistem unitar: atât apele uzate menajere, cât și apele pluviale sunt preluate prin aceeași rețea de colectare și transport. În cazul ploilor abundente sistemul de canalizare și epurare nu mai poate asigura preluarea, transportul și epurarea apelor mixte: pluviale și menajere, producându-se inundații.
4.1. Accelerarea schimbării operatorilor regionali pentru serviciul de canalizare-epurare. La nivelul Companiei de Apă, în parteneriat cu Primăria Muncipiului Buzău, a fost demarat un proiect pilot, unic la nivel național, pentru folosirea apelor uzate epurate pentru combaterea fenomenelor meteorologice de secetă și atenuarea efectelor negative produse de aversele torențiale. Apele uzate epurate în conformitate cu legislația specifică, în locul soluției clasice de evacuarea într-un receptor natural, vor fi dirijate către culturile agricole din arealul local, prin canale de irigații. În acest fel, eforturile financiare de tratare a apelor uzate își vor regăsi utilitatea pentru irigarea culturilor agricole afectate de secetă, un fenonem din ce în ce mai îngrijorător pentru agricultura națională.
4.2. Accelerarea schimbării utilizatorilor pentru serviciul de canalizare. Impactul inundațiile în ceea ce privește sistemul de canalizare-epurare este intensificat și de un comportament neadecvat al utilizatorilor în folosirea sistemului de canalizare, prin deversarea deșeurilor solide, resturi alimentare, produselor de igienă etc. în canalizare.
Aici, punctăm cu opinia Simonei Săvulescu, directorul general al Companiei de Apă Buzău.
Și nu este tot! Directorul general al CAB continuă răspunsul concret și bine determinat și oferă date din teren despre efectul acestui comportament haotic al unei părți bune a consumatorilor. 700 de tone de deșeuri din Stația de Epurare în 2022! Efect direct!
Directorul general CAB ne vorbește imediat și despre costurile indirecte suportate de operatorul regional de apă tocmai din cauza inexplicabilei plăceri a consumatorilor de a arunca aproape orice numai e de folos în canalizare. Ascultați!
Efectul imediat este colmatarea colectoarelor și astfel împiedicarea transportului apei uzate către stația de epurare. Situațiile punctuale de blocaje în sistemelor de canalizare sunt rezolvate prompt de Compania de Apă, însă pe termen lung efectele negative se văd în perioadele cu precipitații abundente.
4.3. Accelerarea schimbării autorităților locale pentru serviciul de canalizare-epurare. Urbanizarea excesivă are ca și consecință directă creșterea cantităților de apă uzată, fie că este menajeră, ori pluvială de pe “suprafețele gri” construite în exces. În lipsa unor măsuri complementare, precum: creșterea capacității de preluare a apelor uzate în zonele dezvoltate, construirea unor sisteme independente de preluare a apelor pluviale, construirea unor sisteme de drenaj natural în sol a apelor pluviale etc., sistemele de colectare, transport și epurare vor fi din ce în ce mai solicitate, producându-se disfuncționalități, în special în perioadele cu precipitații.
Pe 23 martie este Ziua Mondială a Meteorologiei – domeniu din care Elena Mateescu, director al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) ne oferă răspunsuri cu privire la seceta ce a cuprins de ani buni județul Buzău și care împuținează recoltele, dar mai ales rezervele de apă potabilă.
Le spunem la mulți ani deopotrivă angajaților din domeniul apei și, pentru mâine, meteorologilor cu care de nenumărate dăți ne începem ziua.
Iată ce înseamnă această secetă în viziunea Elenei Mateescu, director ANM, asupra surselor de apă potabilă din arealul buzoian.
Accelerăm schimbarea. Cum? Cu gesturi mici, arată experții mondiali care se vor însuma și vor diminua pe cât posibil acuta criză a apei care a cuprins plantea. Am întrebat-o și pe Elena Mateescu ce gest mic al ei ar duce la economisirea unei cesti cel puțin de apă. Acesta este răspunsul!
APLOMB
Bine ar fi să nu uităm! Nu uităm dacă din când în când ne aducem aminte că undeva, poate chiar într-un sat de graniță al Buzăului cu alt județ, să zicem Amaru spre Prahova ori pe la Grabicina spre Vulcanii Noroioși nu mai e apă de băut! Nici lacrimă! Sau dacă ne aduce permanent altcineva aminte că am putea schimba și la două zile apa de la flori și nu zilnic? Că mașina poate fi spălată și o dată într-o lună de zile? Că bordurile din fața casei șed bine spălate la ploaia ce va să vină totuși? Că …. le știți dumneavoastră mai bine decât noi!
Pentru că fiecare avem obiceiuri pe care nu doar azi, de Ziua Mondială a Apei, … care se risipește ar fi fost ideal de zis, am putea să le pierdem, ci o dată pentru câtă vreme vom ocupa loc printre pământeni.
Am mai spus într-un articol în www.buzaulinreportaje.ro – câtă vreme avem apă de băut nu ne vom opri din risipă!
Add Comment