Stoica ce spune despre referendum?

ARGUMENT

26 septembrie 2021 va fi ziua referendumului prin care orașul reședință de județ Buzău va încerca de fapt să producă un precedent la nivel național. Pe de o parte, dacă la Buzău va fi consemnată reușita, aceasta va deschide curajul marilor conducători de orașe pentru a forma la pas, ei înșiși astfel de alipiri ce duc incontestabil la zone metropolitane puternice, pe de altă parte va forța din mers politicul să producă reformarea administrativă axată pe decizii bătute în cuie în 1968.

“Cel mai important proiect de dezvoltare de până acum al orașului nostru”, numește referendumul artizanul ideii de unire, primarul municipiului Buzău, Constantin Toma.  “Moment istoric pentru comuna noastră, o șansă unică de a ne uni cu fratele mai mare, orașul Buzău”, îi zice primarul comunei Țintești, Aurel Stoica referendumului de unire din 26 septembrie. Cele două idei sunt înscrise în broșura de informare pe care fiecare familie din orașul Buzău și din comuna Țintești le vor primi în perioada imediată astfel încât toate informațiile necesare despre acest demers să fie cunoscute de fiecare persoană cu drept de vot. Un vot cu DA sau NU.

Ca țară, România organizează referendumuri pentru clarificarea prin vot democratic exprimat prin DA sau NU ori plebiscite din 1864. De 14 ori au fost chemați la urne românii pentru a-și exprima votul sub această formă. La nivel local, au fost numeroase referendumurile cu spectru politic, mai puțin administrativ. Cel mai mediatizat caz din perioada recentă este cel din Bihor unde actualul președinte de consiliu județean, în 2016 primar, a încercat de două ori să facă Oradea Mare unind-o cu arealul Sânmartin. Bolojan va veni și la Buzău pentru a sfătui conducerea administrativă a celor două entități unde să nu greșească prvind referendumul de unire.

O ISTORIE APUSĂ ÎN 1925 AR PUTEA RENAȘTE

Indiferent de statisticile naționale, fiecare acțiune de o asemenea amploare are importanță locală colosală. Mergem în comuna Țintești – areal care avea două școli și biserică zidite imediat după anul 1800 și care are trei obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău. Două sunt clasificate ca situri arheologice – o așezare de secol al III-lea e.n. aparținând culturii dacilor liberi și descoperită în zona Derii de Sus, în grădina de zarzavaturi a fostului CAP din Maxenu și o alta de tip tell din mileniul al IV-lea î.e.n. din cultura Gumelnița, eneolitic. Apoi, mai este conacul Garoflid de la sfârșit de secol al XIX-lea – clasificat ca monument de arhitectură. Azi, Ținteștiul are puțin peste 4.500 de locuitori, de departe cel mai dezvoltat sat fiind Maxenu, iar vecinul Buzăului este Odaia Banului.

Interesant este, scriu monografii vremurilor, că în 1905 satul Odaia Banului – cel mai apropiat de orașul Buzău – făcea parte din comuna Simileasca din arealul urban. Totul a durat până în 1925 când a intrat în structura comunei Maxenu până în 1968 când s-a format comuna actuală.

Ajungem la primarul Aurel Stoica pentru a discuta despre referendumul care îi cheamă și pe localnicii săi la vot pe 26 septembrie. Din brazdă sau întorși de la serviciul pe care îl au în mod firesc în orașul Buzău, ținteștenii care aud, simt și văd din propriile case ritmul urbei primesc chemarea să-și exprime votul prin referendum. Întocmai cum spune primarul lor!

URBANIZARE EXISTĂ DEJA

Ținteștiul are 13 kilometri de graniță cu municipiul Buzău. De-a lungul ei, spune Stoica, este teren extravilan. L-am întrebat pe primarul din comuna ce face parte din referendumul pentru unirea cu municipiul reședință de județ, ce se lucrează sau ce activități economice se desfășoară pe acele terenuri. Iată răspunsul prin care aflăm de fapt și că această comună avea în anul 2000 cel mai mare șeptel din județ. Atunci era un atu pentru comunitatea Țintești, în prezent, potrivit analiștilor, scăderea numărului de animale denotă creștere economică, plus urbanizarea zonei, dar și îmbătrânirea populației, ca peste tot în România. Iată ce spune amfitrionul secundar al referendumului!

2.300 de vaci. 5.000 de oi. 3.000 de porci. 200 de cai. Totul în anul 2000. Acum sunt 250 de vaci, 2.500 de oi. Transformării acesteia Aurel Stoica îi spune invazia produselor străine, însă și urbanizarea lentă are efecte și în această comunitate vecină celui mai mare oraș din județ așa cum are și în comunele Mărăcineni și mai lent în Vadu Pașii, Vernești ori Stâlpu.

Prezentarea comunei Țintești merge mai departe – gaze nu, canalizare și apă curentă nu, nouă drumuri asfaltate,  adică 60 la sută din localitate, dar accent clar pus pe școli. Auzim împreună!

Privit din fața primăriei, Ținteștiul pare ca un om însingurat. Opinia nu este la prima vedere, așa că străbatem străzile satelor ca să vedem ce puls are comunitatea aceasta. Dincolo de drumul județean ce se strecoară prin centrul comunei apar străzi cu case luminate, moderne, construite mai ales după tipicul actual, multe cu chip plăcut, ar zice un prieten arhitect, semn că sunt tineri care au făcut bani pentru construirea lor muncind în țări străine. De acolo au și venit cu ideile de modă nouă. Dintre toate satele comunei Țintești, Maxenu are o notă specială. Iese în evidență. Puțini oameni pe străzi, semn că preocupările se axează pe muncă, iar casele respiră note moderne aproape în totalitate. Tractoarele străbat în lung și în lat drumuri, străzi și câmpuri. E vremea lor să duduie. Le dăm prioritate!

E CEVA NOU CA ȚINTEȘTENII SĂ FIE ORĂȘENI?

Nu. O spun în mod evident oamenii care lucrează în comunitate, dar și cei care au locurile de muncă în orașul Buzău. Preotul din Odaia Banului povestește că seara, de la fereastră se văd blocurile și se aude traficul din urbea vecină. În fapt, arată acesta, oamenii din sat nu s-au considerat în timp săteni, ci mai degrabă orășeni aparținători ai Buzăului, cetatea în care își duc copiii la școală și de unde primesc un salariu lunar, de unde își cumpără alimente și unde merg la evenimente culturale.

Totuși, aici, la Țintești cum s-a ajuns la ideea de unire cu urbea numărul unu a județului Buzău? Răspunsul vine de la primarul Aurel Stoica!

Primăria deține 450 de hectare de pășune, 80 la sută din suprafață fiind deja concesionată de crescători de animale. Primarul Stoica detaliază în partea audio!

BENEFICIILE UNIRII

Eu zic să fie prosperă, am discutat cu mai mulți tineri care își doresc acest lucru,  apasă pe cuvinte primarul din comuna cu „7 mii una hectare” vorbind despre perioada ce urmează zilei de 26 septembrie 2021 – ziua referendumului, mizând că zona condusă de el în prezent va deveni cartier urban.  Continuăm pe aceeași idee pentru a afla de la Aurel Stoica în mod clar ce beneficii va avea comunitatea rurală Țintești dacă va deveni cartier al municipiului Buzău.

Transport în comun mai ușor de susținut financiar, rezolvarea problemei gunoiului menajer, realmente o problemă pentru fiecare comunitate rurală în prezent, apoi societatea Urbis din subordinea primăriei municipal va active și aici. Recunosc că primarul din Țintești are maniere practice extrem de interesante de a aprecia spre exemplu prețul gunoiului – de patru ori mai scump decât cerealele!

Tinerii satului văd din unirea cu orașul mai ales aspectul educational pentru copiii lor pentru care o viață urbană ar aduce în mod clar confort, iar sapa nu ar mai fi prietena din copilărie și până la moarte.

ASIGURAREA PRIMARULUI

Au trecut zeci de minute de conversație. Primarul Aurel Stoica nu și-a pierdut deloc din siguranța vorbelor, nu a șovăit și nici mâinile nu i s-au plimbat haotice. Specialiștii spun că e semn de siguranță și sinceritate. Mai mult, direcția privirii a fost către interlocutorul său, lucru rar la un om care ocupă astfel de funcție și recunosc din practică, desigur acest aspect. Încercăm concluzia și întrebăm dacă referendumul primește sufragiile necesare, iar comuna Țintești devine cartier al orașului Buzău, cum va fi a doua zi după acest eveniment istoric nu la nivel județean, ci national? Aurel Stoica, primarul comunei care oricum depinde de mediul urban din punct de vedere social și economic, răspunde! Auzim!

MESAJ CĂTRE LOCUITORII ORAȘULUI BUZĂU

La cel din urmă aspect, recunosc, nici noi nu ne așteptam! Aurel Stoica știe că locuitorii comunei care poate pune pe masa citadinului produse alimentare premium vor ieși pe 26 septembrie 2021 la vot pentru că demersal apare în comunitate ca un aspect deja existent, însă fără acte oficiale, temerea vine când se gândește la votanții din oraș și care, spune el, nu ar înțelege beneficiile unirii. Iată mesajul lui Stoica către aceștia!