Reportaj

Traditia “se conserva” la borcan, in opinci sau cu snur

Punem punct astazi inca unui eveniment care in mod sigur ne-a ridicat respectul de sine ca buzoieni, ne-a motivat sa putem si noi insine si poate ca ne-a lasat gandul cel bun: sa-i apreciem pe cei care dovedesc ca devin mai buni de la an la an!

Punem punct astazi inca unui eveniment care in mod sigur ne-a ridicat respectul de sine ca buzoieni, ne-a motivat sa putem si noi insine si poate ca ne-a lasat gandul cel bun: sa-i apreciem pe cei care dovedesc ca devin mai buni de la an la an! Nu am spus nimic despre organizatorii Toamnei buzoiene pentru ca ne-am format repulsia atunci cand auzim despre autoritati, insa este clar ca uneori trebuie sa le aplaudam, zic uneori, pentru ca, haideti sa fim corecti!, chiar incep sa-si reflecte menirea in anumite actiuni organizate pentru binele comun! Si nu pun accent pe Primaria Municipiului Buzau, in acest caz, ci pe orice autoritate locala sau nationala care chiar face ceva pentru oameni!

De data aceasta, gradina urbana din zona Dragaica a fost plina cu 40 de mesteri populari si artizani si inca 75 de producatori agricoli! Regalul toamnei care ne cheama in gradina mare pe de o parte sa-i admiram, iar pe de alta parte sa cumparam legume si diverse produse agroalimentare necesare camarii cu provizii pentru iarna sau poate gratarului de duminica!

Au fost cele mai frumoase cinci zile de toamna oferite buzoienilor si romanilor aflati in tranzit prin zona noastra ori chiar veniti special din judetele limitrofe pentru a cumpara ceapa de apa de toamna, legumele facute celebre de catre cercetatorii Statiunii de Cercetare Legumicola Buzau ori usturoi de Ramnicelu. Din 19 si pana in 23 septembrie parca si vremea a tinut cu organizatorii si cu producatorii, mesterii si artizanii prezenti la Toamna buzoiana!

Cand traditia vine in oras

Am mers la Toamna buzoiana in mod special in fiecare zi pentru a simti pulsul cumparatorului, dar si pe cel al producatorului. Doamnele spun clar ca asteapta acest eveniment deja in mod traditional, sa zic pentru a cumpara spre exemplu, cei mai buni gogosari pentru ca obrazul producatorului arata ca el vine la acest eveniment cu ce are mai frumos in gradina! La fel se intampla si in cazul gogonelelor. Si aici facem popas pentru ca doi barbati se caznesc sa ridice cativa sacuti cu gogonele de Tintesti. Imi zic ca oamenii au familii numeroase de cumpara cred ca peste 30 de kilograme de gogonele. De fapt, imi soptesc ca s-au unit mai multe familii de la Braesti si au coborat in oras pentru a-si lua cele necesare muraturilor: si anume telina, morcov, ardei cornul caprei care se gaseste din ce in ce mai greu, gogonele, varza rosie, conopida, vinete, ardei gras, iar acasa  vor adauga mere domnesti, pere de iarna si mere obisnuite din livezile care inca le imbraca gradinile.

Merg fara o directie anume, vreau efectiv sa simt si sa aflu daca Toamna buzoiana este un targ necesar, daca buzoienii il apreciaza si daca vin pentru a fi cunoscuti ei mesterii, artizanii si producatorii sau sa mai si vanda. Desigur, ca vand si vand bine in zilele de targ! Prietenii buzaulinreportaje.ro de la Vintila Voda, cei mai placuti cultivatori de lavanda din judetul Buzau, familia Stanciu impreuna cu fiica lor Carmen Nuta, se bucura cu fiecare ocazie cand pot oferi oamenilor pe de o parte educatie in ceea ce priveste utilizarea produselor bio: spre exemplu apa de lavanda in ingrijirea pielii sau sapunul de lavanda care, spre deosebire de sapunurilor din comert, chiar spala – si cand spune asa, Carmen rade larg! Cel mai bine la acest stand, in cele cinci zile de targ s-au vandut sapunul la oferta, saculetii cu lavanda, ornamentele si lumanarile cu aromele cele mai faine de pe pamant, imi zic eu dupa ce ma apropii de una de culoare rosie. Ei bine, indiferent daca stai un minut sau zece la acest stand mirosul este coplesitor! Simti nevoia sa ramai inca un sfert de ceas! Nu dau atentie coniacului de nuci care se pare ca anul trecut i-a atras atentia insusi ministrului Agriculturii, Petre Daea. Stiu insa ca doamna Georgeta Stanciu este maestrul acestui coniac pe care il prepara in timp acolo, sus la munte!

Trec pas cu pas pe langa standurile artizanilor care construiesc casute din lemn precum in copilaria multora dintre noi, bijuterii, picturi pe lemn, papusi din fire, cos ii, deapana sculuri de lana pe vartelnita, promoveaza costumul popular in forma lui apropiata de traditional si nicidecum de etno, iar aici este bine sa ridicam palmele si sa aplaudam pe de o parte autoritatile municipale, iar pe de alta, primarii din diverse zone ale judetului ca-si trimit la astfel de evenimente adevaratii promotori ai autenticului. Ajung in cele din urma sa-si valorifice resursele locale care vand atat de bine. Traditia la borcanel sau chiar in opinci! Ba sta insirata pe sfoara ori sarma subtire sau este legata cu snur impletit de doua maini dibace! Si am vazut-o anul acesta si in opinci, in picioarele unei fetite care ne arata ca ea poate manui vartelnita!

 

Artizani care schimba tendinte

Cuminte si cu ochii in lucrarea sa. Din cand in cand ridica privirea spre cate un val de oameni care trece prin zona sa. Ori ofera explicatii despre ceea ce fac mainile sale.

Ajung la standul lui Adrian Guloiu din Vernesti, satul Mierea. Omul implineste in octombrie 40 de ani si de 31  de ani mainile lui impletesc nuiele de rachita. Este pentru al doilea an la Toamna buzoiana si vine si pentru a-si vinde migaloasa munca, dar mai ales pentru a schimba un comportament deviat al orasenilor care prefera sacosa din plastic si orice produs adus de poporul chinez in toate magazinele buzoiene. Spune ca panerul din rachita ar trebui sa o insoteasca pe doamna de la bloc in pelerinajul ei prin pietele urbane si nicidecum altceva. Ar da dovada de respectare a traditiei care la Vernesti a insemnat o sectie de impletitori. Acolo a lucrat si tatal sau si de la el a invatat meseria care ii aduce astazi banii din care traieste.

Foarte placuta intalnire! Si sper sa ajung si la Mierea, la domnul acesta care spune razand amar ca munceste de o viata!  Mi-a si fost rusine sa intreb pretul unui cos asa de fain stiind dintr-un reportaj tot din acest sat, insa de la alt maestru de nuiele din rachita, ca dureaza pana iese o asa lucrare! Si ca niciodata degetele nu-si spun suferinta!

Iute si ieftin de Ramnicelu

Trec printre oameni si sacose, saci colorati in verde sau galben ori portocaliu si ajung la Valentin Dinu din Ramnicelu. Domnul acesta pare ca nu zambeste vreodata. Il analizez cateva minute inainte sa intru in vorba, fac cateva poze si abia apoi schimbam cuvinte. Pare prea muncit ca sa mai si rada! Imi spune ca doar in targuri isi vinde marfa din ce in ce mai putina si mai valoroasa. Ca la Toamna buzoiana are preturi ca pentru orasenii curiosi de calitate, nicidecum spre exemplu pretul din piata de la Rm. Sarat – 20 de lei per kilogram. Omul spune ca nici loc in piata din Buzau nu are pentru ca ar trebui sa colaboreze cu intermediarii.

Ii privesc mainile si ii povestesc ca in urma cu trei ani, inainte de Sf. Ilie am mers in tarlalele lor de usturoi din Ramnicelu. Din detaliu in detaliu ajungem sa aflam ca fix cultura sa de usturoi era. Munca, oameni buni! In genunchi muncea atunci o batrana cu o unealta de genul unei dalti fara maner! Ceva artizanal!

Primarul care incurajeaza micul producator

Organizator principal al evenimentului in calitatea de primar al Municipiului Buzau, gazda pentru autoritatile centrale prezente la deschiderea targului, dar si comparator si cultivator de legume si fructe, Constantin Toma spune ca editia a XIII-a a fost un real succes, ca micul producator a capatat incredere in ceea ce are loc in zona Dragaica de acum in luna septembrie, pentru ca vremea contribuie abuziv la terminarea efectiva a gradinilor inainte de a veni reala toamna, si ca poate in 2019 evenimentul va deveni international asa cum s-a incercat si acum.

Punem pret pe opinia oficiala care de obicei influenteaza si consumatorul si speram ca Buzaul sa devina repede detinator al unei platforme legumicole complete care sa rivalizeze cu orice structura asemanatoare din Europa, nicidecum din tara!

Ilinca Moise

Add Comment

lasă aici un comentariu

Mai multe articole