La nivel global, provocarea prezentului pentru companiile de utilități este dată de diminuarea irosirii în fiecare secundă a resurselor vitale.
Desigur, în majoritatea locurilor de pe pământ, accesul la apă potabilă este implicit precum a respira aer proaspăt, însă uităm radical că apa de băut este produsă, iar procesul acesta, în contextul reducerii resurselor este complicat și sinuos, din ce în ce mai sinuos. Specialiștii din industria apei apreciază că 80% din apa de băut se pierde înainte de a ajunge la consumatorul final. 80% din apa de băut devine apă care nu produce venituri, dar care costă mediul înconjurător și, clar, producătorul ei care consumă resursa principală numită apă potabilă, dar și energie.
În România prezentului 44,5% din apa potabilă distribuită se pierde!
La Buzău, informațiile recente arată că doar 30% din apa potabilă se pierde în prezent! Performanță națională!
O reușită ce plasează producătorul de apă potabilă din 35 de comune și orașe ale județului Buzău pe primul loc în România! Loc premiat la ultima gală a Asociației Române a Apei.
Lipsa apei este produsă în timp de factori vizibili precum schimbările climatice flagrante chiar din ultimii ani, densitatea populației în zonele cu condiții bune de locuit sau prin practicile eronate de gestionare a apei. Când intervine și distribuirea inadecvată ajungem la pierderea în sistem a acestei utilități. Această apă pierdută undeva în sistem și care nu ajunge la consumator este numită de către specialiști apă care nu produce venituri. Pentru producerea ei s-au consumat apă potabilă și energie, deci totul devine o problemă. Aceste pierderi sunt cotate de la 5% la 80%, un total de 126 de miliarde de metri cubi de apă potabilă pe an, circa 40 de miliarde de dolari. La nivel mondial. Reducerea cu o treime a acestor pierderi ar aduce apa potabilă către 800 de milioane de oameni în condiții normale. Toate aceste informații duc către dezideratul eurodeputaților din Parlamentul European care consideră aprovizionarea durabilă cu apă potabilă o prioritate politică a fiecărui mandat al fiecărei țări membre, în parte. Desigur, ei analizează materialele cu care apa intră în contact, dar și limitele admise pentru acceptarea distribuției de apă potabilă. Totul, se arată în declarațiile eurodeputaților, se axează pe gestionarea riscurilor și pe reducerea pierderilor de apă. Mai mult, în 2028 Comisia Europeană va adopta noile praguri admise pentru pierderile de apă. Aceste praguri sunt prevăzute în Directiva Europeană a Apei. Statele membre ce depășesc pragul stabilit vor avea de prezentat un plan de îndeplinit în doi ani, după care, desigur sunt riscuri de penalizare financiară.
Clar este că MOTIVELE PIERDERILOR DE APĂ SUNT SCURGERILE DE AP, RUPEREA CONDUCTELOR, GESTIONAREA DEFICITARĂ A APEI, BRANȘAMENTELE ILEGALE SAU CONSUMUL NEAUTORIZAT.
Discutăm imediat cu inginer Simona Săvulescu, director general al operatorului buzoian despre cum a reușit Compania de Apă Buzău ca în decursul ultimilor ani să ajungă la această performanță națională – doar 30% pierderi de apă – România – 44,5% – performanță premiată la final de lună ianuarie 2025 de către conducerea Asociației Române a Apei, într-un eveniment național dedicat acestei industrii.
Ca simpli consumatori ai serviciilor de apă și canal nu ajungem să înțelegem în mod absolut rolul acestor pierderi, deși am putea să dăm file de timp înapoi și să ne aducem aminte de țevile sparte sistematic, de oprirea furnizării apei potabile pentru remedierea avariilor, dar și de timpul de așteptare a echipelor specializate, atunci când avaria era în rețeaua individuală.
Așadar, apartenența la ARA a CAB înseamnă dezvoltare profesională pe multiple planuri, spune directorul general de la operatorul buzoian.
În țară sunt 43 de operatori, însă nu toți au reușit să aplice și să și obțină fonduri europene de o asemenea anverugură precum CAB.
În unitățile teritorial-administrative din județul Buzău în care CAB operează și în care desfășoară de minim cinci ani investiții majore, mai ales cele recente finanțate prin Programul Operațional pentru Infrastructură Mare (POIM), pierderile de apă s-au redus semnificativ și o văd oamenii simpli, consumatorii.
Desigur, încă sunt deschise șantiere însă, investițiile din ultimii ani încep să-și arate rolul, semn fiind realmente acest premiu acordat CAB la nivel național, domeniul de forță fiind chiar reducerea pierderilor de apă – apa care nu produce venit. Directorul general Simona Săvulescu opinează.
În prima parte a reportajului detaliam la nivel general cum se produc pierderile de apă, iată, strict, în cele 35 de UAT-uri în care operează CAB care este tabloul argumentelor.
Vorbim despre mediul inteligenței artificiale pe care ne-am ferit ani de zile să o numim întocmai, însă despre care aflăm, pentru că ne-a dovedit în timp, că ne ajută în existența zilnică, dar mai ales în complicatul domeniu al utilităților publice. CAB este probabil una dintre puținele companii care folosesc de vreme bună inteligența artificială. Revine directorul CAB, Simona Săvulescu.
Gala Excelenței în Industria Apei este o oportunitate așteptată de către operatorii români din județe. Este prilej de prezentare a noutăților tehnice din fiecare areal, de aflare a noutăților ce pot fi aplicate din mediul european și nu numai, dar și de relaționare profesională, iar specialiștii companiei buzoiene sunt realmente de premiat ținând cont de efortul imens pe care îl fac deja de 11 ani pentru a pune în practică proiecte de peste 11 ani, așa cum spunea la un moment dat Cristina Nedelcu, șef al Departamentului Investiții cu Fonduri Europene din CAB. Ascultați!
Add Comment