Reportaj

Val de proiecte europene la Nehoiu

... inceputul celui de-al cincilea act urbanistic finantat de Uniunea Europeana,

Augustul acesta stie bine cum sa ne coaca peste zi, iar dimineata sa ne faca sa ne simtim bine inchide baierile cerului de adunam haine de toamna pe noi. Parca ar da si sa ploua astazi. Stropeste linistit spre Unguriu, iar de la Ciuta in sus carosabilul drumului national 10 Buzau-Brasov este ud de-a binelea. Spectacolul naturii pare la apogeu si cred ca de-acum spre septembrie incepe sa dea inapoi: cad frunze… Sa nu ne cuprinda acel sentiment, soarele sta mandru printre niste nori tulburi. Fugitiv. Ei, dar isi face din cand in cand loc si sageteaza de-a dreptul pana in asfalt. Dau jos de pe mine bluza cu maneca lunga si-mi lipesc ochii de verde. Parca nu am vazut anul acesta vreodata acest drum atat de aglomerat, asa ca pot analiza in voie chiar si ce fructe au de vanzare localnicii din Viperesti. Si-au adus scaunele si masute, catina, mere de vara, vad uneori si pere… nici un client. Dincolo de mesele cu fructe sta cuminte si sprijinit intr-o coada de matura vanzatorul de maturi din nuiele. Cine cumpara asa matura? Hop se si opreste o masina, iar doi domni agonisesc in spate patru “aspiratoare naturale”, aud ca-si lauda marfa domnul cu maini subtiri si tigara in coltul buzelor. Isi infasoara rapid banii si isi reia pozitia… Ceilalti colegi de comert se uita lung si ii spun ceva batranului, insa el se face ca nu aude si indeasa bine banii in buzunar.

Drumul acesta este un spectacol! De fiecare data mi se pare ca localnicii din Cislau, intre orele 8 si 9, ies la drumul mare. Este asa o forfota, atat de multi batrani care fac cumparaturi… fel si fel de magazine si initiative la vedere. Am sa cercetez! Acum dau pinteni! Nehoiu este destinatia finala! Pana acolo mai observa ca la Patarlagele e liniste. Este linistea unui oras in care fie oamenii se trezesc mai tarziu, fie deja au plecat la treaba.

Linistea aceasta nu se probeaza in Nehoiu. Este mai multa lume decat la Cislau. Sunt cateva statii de autobuz in acest oras frumos pline ochi cu oameni indiferent de ora la care te nimeresti in zona. Multi oameni trec agale cu mainile la spate si la fiecare vad cate o sacosa din panza. Discuta intre ei, se saluta respectuos cu concitadinii si ii regasesc in acelasi loc cam peste un ceas. Semn ca au intrat in magazinele alimentare sau sa faca cine stie ce plata si acum revin acasa. Astazi vreau sa iau la pas comunitatea care are mereu ceva de spus. Intre blocuri, chiar vecini cu fostele birouri ale Forestei vreo sase oameni par sa tina o sedinta. Ad-hoc. Apriga, o doamna arata inspre piata din Nehoiu. Un domn ii spune ca la stadion. Ce-o fi? Fac popas si le stric agitatia. Aflu ca si-ar fi dorit un supermarket in fostul sediu al Forestei. Nu e dupa dorinta lor, ci dupa intentia proprietarului de acum al acestei cladiri. Ii intreb despre preocupari, obiceiuri urbane… si imi spun ca ies la peste pe raul Buzau sau urca spre Basca Rozilei dupa fructe de padure ca e sezonul. In rest, acelasi indemn: sa repare Casa de Cultura ca sa mearga la filme si spectacole! Si stiu bine ca acesta este si mersul lucrurilor https://buzaulinreportaje.ro/reportaj/reportaj-social/orasul-cu-doua-catedrale-una-pentru-suflet-si-alta-pentru-minte/. Numai ca fiind o lucrare de renovare si mai ales una din sectorul cultural este si de durata. Am aflat de multe ori ca oamenii din zona centrala mai ales isi doresc sa ia parte intocmai ca odinioara la spectacole de divertisment si de teatru, filme si orice fel de actiune culturala care aveau loc si in vremuri de mult apuse la Casa de Cultura Nehoiu. Nu mai e mult si reinvie obiceiul! Si pentru ca tot am fostele birouri ale Forestei in spate va aduc in atentie infomarmatia oferita putin mai tarziu de primarul urbei Ionut Milea despre viitorul acestora.

Eu caut astazi acele locuri din orasul Nehoiu care sa-mi arate forfota, miscare, semn ca aceasta capitala montana a judetului Buzau face pasi catre inainte. Am ajuns langa Catedrala Sf. Gheorghe. Se aud utilaje care produc agitatie. Nu-mi dau seama de unde. Merg dupa sunet si cobor scarile lungi care imi explica nu doar unde trebuie sa ajung sa vad ce se intampla, ci si modul de asezare a acestui oras. Cartiere suspendate as zice, insa este desigur prea mult. Treptele acestea duc in cartierul Piata. Identific si celebrul pod al Nehoiului si se zareste chiar piata locala.

Pentru o prima zi din saptamana chiar se munceste. Cu hotarare. Aflu in cateva minute ca e prima zi a unui nou santier. Cel care consemneaza si inceputul celui de-al cincilea act urbanistic finantat de Uniunea Europeana, adica al cincilea proiect european adus in comunitatea Nehoiu de catre specialistii primariei din zona. Compar: sunt comunitati in judetul Buzau care nici macar un singur proiect finantat de comunitatea europeana nu au catadicsit sa scrie si sa depuna la forurile competente!

Nu trece timp mult si primarul Ionut Milea vine in zona acestui santier. Are ochii unui copil caruia i se iau jucariile vechi, insa in acelasi timp afiseaza o bucurie aparte.

Deja vorbim in alt registru: tanarul primar care reuseste sa aduca bucurii copiilor de astazi, din cartierul copilariei sale! Este altceva si comporta o implicare strasnica. Deja pe la geamuri si balcoane au aparut vecinii acestui parc. Dau atentie maxima forfotei. Mamici cu copilasi de mana dau roata parcului in care s-au jucat pana seara trecuta si analizeaza cu atentie, de jur imprejur ceea ce se intampla. De pe partea cealalta, doi seniori arata pe rand spre diverse zone ale parculetului dintre blocuri. Zona este una intima, in fapt cum este tot orasul Nehoiu. Miroase a munte! Aer rece de dimineata.

Primarul Ionut Milea discuta cu muncitorii si despre amplasarea unor grupuri sanitare in zona pietei din Basca Rozilei. Ascult cu atentie si imi dau seama ca am nimerit acolo unde trebuie: sa vad ca Nehoiu chiar merge inainte! Este realmente si prima ora de munca din zi, potrivit programului oricarui roman activ in tara noastra. V-am si descris anterior mersul agale catre piata si magazinele alimentare, discutiile de punere la punct asupra problemelor intre vecini, in fata blocului… Si aici, desigur, ca prezenta atator utilaje si muncitori au ridicat nivelul de curiozitate al locuitorilor de la blocurile din jurul spatiului de joaca. Doi domni stau pe canapelele din fata blocului si se uita la fiecare actiune din parc. Discuta. Discuta in mod continuu. Nu am cum sa nu intru intre ei sa aflu pulsul: o fi bine sau nu sa fie aruncate dalele sparte, curatat si modernizat parculetul dintre blocurile cartierului Piata?

Plec de langa acesti nehoieni care isi pastreaza locurile pe bancuta, de, lucrarea nu s-a incheiat! Totusi, astazi este aproape de final. Eu am surprins prima zi de munca, acum deja spatiul de joaca din parcul de la Piata arata altfel. Ar mai fi cateva lucrari de efectuat si copiii pot veni aici sa foloseasca leaganele, balansoarul, toboganele sau sa prinda motricitate in elefantul dinamic. Revin la primarul orasului ehoiu care ne spunea la inceput ca aici a copilarit si el si ca zona era altfel, firesc desigur. Astazi, primarul Ionut Milea priveste cu speranta devenirea sinuoasa a urbei Nehoiu intr-o asezare la fel de domoala, insa cu tot confortul vietii modern din prezent.

Sunetul de santier activ nu iese repede din urechi. Ramane la fel de puternic si sentimentul lucrurilor care se intampla in orasul ce se dezvolta in fiecare vara mai ales prin rafting si sporturi pe apa, turism montan si prin mici afaceri ale locului: confectiile deja celebre in plan national si care au ajuns in retelele nationale ale unor hypermarketuri. Urc treptele de la Piata si salut de plecare o doamna deosebit de placuta despre care am aflat cu scurt timp in urma cine este. A fost si prima persoana cu care am discutat despre locul acesta al orasului Nehoiu.

Simt privirea bunicii Maria Milea. Este admirativa. Bunul nehoian care imparte corectitudine si echilibru, desi in calitate de bunica a primarului ar putea fi aroganta, plina de ea insasi si asa mai departe, cum in numeroase cazuri intalnim chiar in judetul nostru frumos uratit din cand in cand chiar de catre oameni. O salut pe doamna care ramane in poarta si as indrazni sa spun ca acestia sunt nehoienii pe care imi doresc sa-i cunosc si, nu sariti ca are legatura cu primarul Ionut Milea, nicidecum! Pe oamenii faini ai orasului Nehoiu vreau sa-I aduc aici, in paginile de reportaj ale buzaulinreportaje.ro !

Asa ca la final de trepte cand ies din nou in carosabilul DN10 Buzau-Brasov aleg calea spre Basca Rozilei cu popas in alt cartier al orasului Nehoiu. In urmatorul reportaj am sa va spun cat de mult isi doresc oamenii acestia sa traiasca din turism, cat de mult vor locuri de munca acasa pentru copiii lor si cat de linistiti sunt ei cand vad ca in urbea lor se face si treaba!

 

Ilinca Moise

2 Comments

lasă aici un comentariu

  • Buna ziua,
    Nu stiu cum ati sarit soseaua Buzau -Nehoiu unde este decopertara de 2 luni si unde verdele e gri, de stratul gros de praf, bineinteles. Pacat ca nu ati observat.
    Si frumoasa campanie domnului primar al Orasului Nehoiu. Dar acest oras are si sate. Ce a facut pentru ele. Asfalt nu. Reparatii dupa ploile torentiale din iunie nimic. Drumul se surpa si nimic. Gunoiul se ridica …. rar. Si nu din tot satul. Colectare selectiva cum? Cu un tarc la intrarea in sat. Cosuri de gunoi …. Si pot continua…..
    Toate in satul Mlajet. Poate se gandeste domnul Primar si la aceste catune: sa asfalteze, sa curete santurile si tuburile izvoarelor pline de mal, sa curete gunoaiele aruncate deoarece Primaria nu urca la toate casele sa le ridice, sa puna cosuri de gunoi pe stalpi ….

    • Sa vina primaria sa curete santurile si tuburile pline de mal, bravo, m-am nascut si am crescut la Nehoiu, bunicul meu impreuna cu vecinii ieseau periodic si curatau santurile, faceau chiar si niste “baraje” din nuiele cu care incetineau scurgerea rapida a apei de pe versanti, noi locuind chiar langa padure. Si astazi dupa cate o ploaie puternica oameni ies cu sapa si curata, parca nu mai sunt atat de multi ca alta data, din cauza ca multi lucreaza de dimineata pana seara pentru un amarat de salariu, dar totusi spiritul civic nu a disparut. Nu iau apararea primarului, insa omul sfinteste locul.

Mai multe articole