EUROPA CERE MINUS 10%.
►Reziliența hidrică este noul cuplu din topica europeană când vine vorba despre rapoartele în care se pune accent pe asigurarea apei potabile pentru populație. Comisia Europeană le cere statelor membre să aibă o strategie concretă privind reziliența hidrică, pentru ca până în 2030 consumul de apă potabilă să scadă cu 10 la sută. Scopul este clar, scrie POLITICO, refacerea ciclului apei profund afectat de poluare, schimbări climatice și degradarea mediului. Economisirea văzută de comisarii europeni se referă la energia electrică, la agricultură și, abia apoi la consumul populației. Europa se confruntă cu multiple probleme legate de apă, inclusiv poluarea cu PFAS (grupa substanțelor perfluoroalchilate și polifluoroalchilate – peste 4.700 de substabțe chimice sintetice numite și substanțe chimice veșnice) și nitrați, infrastructură cu pierderi, secete mai severe și precipitații mai intense.
►Banca Europeană de Investiții sprijină cu 15 miliarde de euro investiții în infrastructuri mari și soluții bazate pe natură, iar Buzăul poate aplica la acest capitol cu APEDUCTUL SIRIU, dar și Comisia Europeană va înființa inițiative public-private pentru a realiza inovație tehnologică majoră pentru a curăța poluarea.
►România este stat membru al UE, este pe lista problemelor în contextul apei, am mai scris în www.buzaulinreportaje.ro , iar Buzăul a dat semnale clare pe Valea Râmnicului, zona Livada Mică, iar acum Valea Slănicului riscă să rămână fără apă, am detaliat AICI și continuăm azi.
►Operatorul regional de apă, Compania de Apă Buzău este un pionier al infrastructurii de apă și dezvoltă proiecte europene în valoare de peste 300 de milioane de euro, în județ, însă prezentul relevă mereu necesități noi investiționale. Pornim continuarea reportajului în care l-am avut interlocutor pe inginerul Nicolae Mărăcine!
CONTEXTUL VĂII. Este realitatea din teren, adecvată finalului de an 2025 și transpusă în conferința de presă din septembrie, de la Compania de Apă, operator regional înființat în 2008 și care are serviciul de alimentare cu apă delegat și pe Valea Slănicului, aici fiind aproximativ 4.000 de gospodării, agenți economici și instituții publice, beneficiari. Epicentrul de alimentare cu apă este secătuitul baraj Cireșu, despre care se știe că are un volum de 30000 de metri cubi de apă, o parte fiind colmatată și greu de curățat. Numai că acest baraj primește apă prepondenrent din precipitații atmosferice și din pârâul Jighiab, de asemenea dependent de ploi și zăpezi și cu aport minim la apa din baraj. Surse alternative pentru a da apă celor peste 4.000 de beneficiari, pe Valea Slănicului, nu există.
Pentru că pe conducta de 22,4 de kilometri dintre baraj și stația de tartare de la Jghiab nu mai curge apă cât se consumă în prezent, CAB are în derulare inclusiv prin POIM, un rezervor suplimentar de 700 de mc fiind deja disponibil pentru consumurile instantanee de apă. De asemenea, au fost refăcute instalațiile de tratare de la Jghiab și se fac modernizări hidromecanice la baraj. Din fondurile proprii, CAB a trecut la propunerea de a fi construite astfel de rezervoare suplimentare pentru aceleași consumuri instantanee în Beceni, Vintilă Vodă și Sărulești. Nimic nu este suficient însă! Iar directorul general al CAB, inginerul Simona Săvulescu a deschis subiectul ce pune altfel problema Văii Slănicului pornind de la lipsa apei, în perioada de secetă, în barajul Cireșu.
Întâi am discutat cu expertul hidrolog, ing. Nicolae Mărăcine https://buzaulinreportaje.ro/valea-slanicului-risca-sa-ramana-fara-apa-potabila-1/ despre subiectul uscăciunii de pe Valea Slănicului, a apei sărate, dar și a celei infestate.
Azi, prin sunetul introductiv al dir. gen. Simona Săvulescu, ideea merge către lipsurile administrative acumulate în cei 36 de ani ce au trecut de la căderea efectivă a comunismului și intrarea în vigoare a altor legi funciare de care însă nu au ținut cont responsabil buzoienii ce au trecut prin funcția de primar. Sunt drumuri și suprafețe întinse fără acte de proprietate funciară care țin pe loc investiții colosale în domeniul apei potabile.
Așadar, consolidarea infrastructurii noi de apă pe Valea Slănicului va presupune construcții de anvergură, mai ales în zona Malu Roșu, din comuna Lopătari spune Constantin Mărgărit, inginerul șef al CAB.
APĂ DE UNDE NU A AJUNS OMUL SĂ LOCUIASCĂ. Este realmente interesantă, dar și unică în spațiul public opinia inginerului Răzvan Isopencu, prezent la evenimentul de comunicare din sediul CAB. Specialistul spune că sursele pentru care se vor aloca bani trebuie neapărat să fie în zona unde nu există efecte antropice.
Așadar, o muncă practică și investițională de durată, concluzionează dir. gen. ing. Simona Săvulescu.
PRIMARII, OBLIGAȚI SĂ INTERVINĂ. Nu doar limpezind actele de proprietate funciară, ci efectiv implicându-se în aplicarea literei legii 241/22 iunie 2006, Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare. Revine cu opinie detaliată și de specialist ing. Constantin Mărgărit.
Salbă de decantoare suspensionale, baraje, surse în zone cât mai neumblate de pasul omului, studii de fezabilitate scrise cu responsabilitatea viitorului pentru zeci de mii de buzoieni, nu doar pentru Valea Slănicului. În plus, există și presiunea europeană care cere ca sursele de apă potabilă să fie cât mai protejate.
SALBĂ DE BARAJE. Este soluția clară pentru arealul Văii Slănicului, iar proiectele sunt deja în gândirea specialiștilor CAB. Înainte ca dir. gen. Simona Săvulescu să aducă acest argument decisiv și extrem de bine conturat, ne spune vulnerabilitățile zonei Văii Slănicului.
Pentru ca apa potabilă să fie respectată realmente ca dreptul la viață, atunci trebuie să devină de interes strategic, aspect notat de managerul CAB, Simona Săvulescu.
Așadar, soluția ca în 2026, Valea Slănicului să nu mai treacă prin episoade de lipsă totală de apă este ca aceste proiecte menționate de conducerea CAB să intre deja în practică și să fie de anvergură, așa cum spun la unison acești specialiști.
O soluție pe care se pune accent și la nivel european pentru a fi ocrotite sursele subterane, care, de altfel, au nevoie de timp și ajutor ca să se refacă. Despre Valea Slănicului vom mai scrie, în mod cert.
Add Comment