La noi, la buzoieni, încă este apă la robinet. Destulă, dar nu, la toți, însă! Iar numărul celor care rămân fără resurse de apă crește pe fondul secetei, de la an la an mai dificilă. Autoritățile locale tac, însă vorbesc deja șefii de județ care, sub presiunea noii guvernări văd cum se anulează proiecte majore pentru comunități importante din județul Buzău când vine vorba despre apa de băut! În tot acest context, operatorul regional de apă începe să finalizeze contracte de lucrări cu investiții colosale ce securizează surse majore de apă dulce!
Până la 34% din populația Uniunii Europene a trăit cel puțin o dată penuria apei de băut, iar România este inserată în statistica Parlamentului European din mai 2025, în fapt, un raport ce poate fi citit în detaliu AICI.
Europenii includ lipsa resurselor de apă, resurse ce seacă sistematic pe fondul secetei, dar aduc în atenție și poluarea acestora, în timp sau prin diverse acțiuni industriale sau nu. Aceeași specialiști invocă până și eliminarea treptată a chimicalelor perene din bunurile de consum care s-au dovedit a fi problematice pentru sănătatea umană și pentru mediu și vor să actualizeze limitele admisibile pentru aceste substanțe chimice în apa potabilă. Schimbrările climatice duc la grave probleme cu apa în Europa.
Din context european revenim la cel județean, pentru că însuși președintele interimar al Consiliului Județean Buzău, Adrian Robert Petre spune cum se pune problema.
46 DE LOCALIĂȚI BUZOIENE AU APĂ DIN FÂNTÂNI SAU APĂ TOXICĂ. Continuăm cu Adrian Robert Petre, șeful de județ al părții a doua din 2025. Coborâm în plan județean pentru că, ceea ce nu se vede încă este ce arată, de fapt, o hartă a serviciilor publice pusă la dispoziție de conducerea Consiliului Județean Buzău, în iunie 2025.
Ne aduce în realitatea prezentului, același președinte interimar al CJ Buzău, Adrian Robert Petre care ne explică ce se întâmplă în 46 dintre cele 87 de localități ale județului Buzău, zone administrate pe cont propriu de fiecare entitate teritorial-administrativă, adică acele comune ale căror primari fie nu au considerat prioritate înființarea unei rețele proprii de alimentare cu apă potabilă, deși snopeala secetei a început de 12 ani, fie au proiecte în așteptare la finanțare și din anul 2023, prin Agenția Fondului de Mediu București.
ÎN ALTE 35 DE ORAȘE ȘI COMUNE DIN JUDEȚ – APA E SECURIZATĂ DE INVESTIȚII EUROPENE DE SUTE DE MILIOANE DE EURO. Mutăm planul, comparativ pe registrul cu cele 35 de localități urbane și rurale ce primesc apă de la operatorul regional Compania de Apă. Acestea sunt – Buzău, Rm. Sărat, Pogoanele, Pătârlagele, Merei, Pietroasele, Nehoiu, Siriu, Ulmeni, Vernești, Cislău, Chiojdu, Valea Râmnicului, Topliceni, Grebănu, Săpoca, Viperești, Cernătești, Beceni, Mânzălești, Vintilă Vodă, Puiești, Murgești, Sărulești, Costești, Săhăteni, Valea Salciei, Cozieni, Măgura, Padina, Năeni, Calvini, Movila Banului, Chiliile și Florica.
În același timp, CAB asigură servicii de canalizare în 15 localități – Buzău, Rm. Sărat, Pogoanele, Pătârlagele, Merei, Nehoiu, Cislău, Chiojdu, Topliceni, Valea Râmnicului, Cernătești, Beceni, Movila Banului, Florica și Măgura. Sunt peste 300 de milioane de euro investiți aici și cu șantiere, multe, încă deschise. În link-urile inserate puteți citi declarațiile conducerii și ale specialiștilor CAB prezentând această realitate.
Numai că, rezultatele probelor prelevate în cadrul unui control tematic al inspectorilor sanitari ai Direcției de Sănătate Publică a arătat că sunt localități în care calitatea apei potabile este sub semnul întrebării. Din total, cele 46 despre care a vorbit anterior președintele interimar al CJB au rețele de apă proprii neautorizate, în curs de autorizare sau efectiv populația bea apă din fântânile tradiționale. Există însă și localități în care operează CAB și ale căror probe prelevate de către inspectorii sanitari au dus la rezultate negative despre care ne spune directorul general al acestui operator, inginer Simona Săvulescu.
16 milioane de euro dintre cele peste 300 investite sunt exclusiv pentru comuna cu cel mai mare haos când vine vorba despre reșele de alimentare cu apă, contorizare, Calvini. AICI puteți citi detaliat cum se pune problema la Calvini, reportajul indicat fiind cel mai citit din ziarul online www.buzaulinreportaje.ro . Fotografiile sunt in iulie 2025, șantierul Clavini al unuia dintre cele mai mari contracte de lucrări prin CAB, lucrări ce vor pune ordine în această zonă greu de administrat.
Următorul popas informativ este la Mânzălești, iar despre probele prelvate aici, directorul CAB arată că ar fi necesară repetarea analizelor, în mod susținut operatorul regional anunțând că sunt lucrări la barajul de la Cireșu din primăvară spre vară.
Un alt areal sancționat este Puiești. Directorul general Simona Săvulescu detaliază și despre investiția de aici. Ce va beneficia la final de lucrări prin contractul european afenernt de o sursă nouă de apă, la Voetin.
Am reținut necesitatea controalelor sanitare când vine vorba despre apa care este viața însăși. Întocmai apreciază și directorul general al CAB, Simona Săvulescu – și-au făcut datoria.
Așa cum în municipiul Buzău începe să se lase liniștea și peste cei mai aprigi dintre contestatarii apei de băut, cei ale căror degete or fi rămas și fără burice de la atâta scris pe paginile instanței supreme de judecată din mediul online, fix datorită lucrărilor finalizate prin contractul de lucrări numărul 1, pe orașul Buzău, la fel va fi peste tot în cele 50 de localități mai mici sau mai mari ce vor avea surse și gospodării modernizate sau noi de apă și sisteme noi de canalizare.
APELUL PREFECTULUI! La final, ducem subiectul apei de băut către cabinetul
Prefectului județului Buzău, Liliana Sbîrnea, iar esența discuției este aceasta…
Desigur, punctul de vedere al reprezentantului Guvernului în teritoriu este important când vine vorba despre un control pe problematica apei de băut.
Prefectul Liliana Sbîrnea revine și vorbește despre rolul operatorului regional în cle 35 de localitîți ce primesc apă în regia CAB, dar și despre comunele care încă nu au sisteme de alimentare.
Compania de Apă, un operator regional care a demonstrat că gestionează foarte bine situația… spune prefectul județului Buzău punând în balanță cu cele zece localități în care locuitorii tot din fântâni beau apă. Cumva bătând pas pe ideea folosirii surselor neautorizate, în vogă mai ales în perioada vacanței, prefectul Liliana Sbîrnea face un apel către consumatori.
APLOMB. Aplombul este nota reporterului care bate județul în lung și în lat. Din cele 87 de localități ale județului din câte auziți vești? Ați putea enumera să spunem, 30, ba, nu, 20 dintre comunele județului nostru? Sunt atât de multe zone în care nu se întâmplă ani de zile efectiv nimic. Nimic notabil. Nimic de fală. Vă descriu o imagine recentă dintr-una dintre zonele spuse de președintele de județ, comună ce se ține în mod eronat semeață pe propriile picioare, dar nu are decât câteva străzi asfaltate, canalizare deloc, apă….cum o mai fi azi, gaze, în pâmânt, pungă imensă. Ciulinii au îmbrăcat o pompă stradală, puțin înainte de gara din care urcă rar câte cineva care duce mai ales sticle din plastic la reciclat, la oraș. Din curtea umbrită de o viță-de-vie de o etatea cu ea, o bătrână iese aplecată pe o coadă de mătură. Îmi zice sec … dau, mamă buruienile la o parte, dacă dau drumul la apă și eu nu aud?… Vântul lui gustar șuieră cu el spre văzduh ciulinii trași de batrână din pământ. Pompa stradală pentru apă potabilă apare de-un galben zgâriat, semn că stă de multișor și-n așteptarea apei, dar și a brațului pe care să apese bătrâna.
Add Comment