Resuscitarea culturii

Haideti sa pariem asa, ca de inceput de an ca judetul Buzau in maxim zece ani va avea un oras de munte care se va putea rupe de restul teritoriului in primul rand din punct de vedere financiar, ca aportul investitional va veni fix de acolo de unde ne dorim  noi, muntenii, dinspre Ardeal si ca pe coloana vertebrala a acestei urbe se ridica sportul de aventura?

Si as mai zice eu ceva. Orasul acesta isi dezvolta intensiv cultura cu tot ce inseamna infrastructura necesara acesteia si ii da trecutului valoare actualizata la ceea ce are nevoie prezentul. Deci, isi valorifica si anii de glorie astfel incat sa iasa din perioada de transformare pe care pana la urma toate comunitatile romanesti o tot traverseaza de 30 de ani pana cand isi identifica fiecare reperul de urmat.

Asa ca pun astazi “caii” sa goneasca si dau fuga pana la Nehoiu – patria de odinioara a prelucrarii lemnului. https://buzaulinreportaje.ro/reportaj/reportaj-social/orasul-care-a-scris-povestea-lemnului/

Drumul acesta se furiseaza inca destul de cuminte pana dincolo de Buzau. I se spune acum 10 national Buzau-Brasov, desi este croit ca drum al oilor obligat sa suporte pe rand mijloace de transport invechite si locale, mai apoi putinele masini ale satenilor, ulterior si pe cele ale buzoienilor din campie care urcau dupa branza, dar duceau in remorca porumb si incet-incet transportul de marfa si turistii. A gafait de milioane de ori si a inceput sa cedeze. 25 de puncte de alunecari de teren erau in 2019 pe DN10 pana sus, la Siriu. Mare parte si azi sunt. Azi il gasesc atat de luminos, iar sagalnica lumina trece ca o domnisoara in straie noi printre crengile de conifere. Stric visarea: soferii isi permit prea multe rele. Descarca pe marginea drumului saci de gunoi. Trec mai departe, caci Nehoiu sta si el cuminte, insa dornic sa-mi spuna cum da el sa intre cat mai bine in 2020. Nu stiu nici acum care este explicatia, dar zona centrala a acestui oras este mereu aglomerata. Asa gasesc de fiecare data aceasta urbe domoala ce isi croieste tihnit propriul drum!

Orasul care creste

Am tot auzit refrenul care da fix in crestetul capului astfel incat sa nu lase nimic sa se dezvolte: La Nehoiu nu se intampla nimic. E, hai! Si i-am intrebat cam cand si de cate ori per total au fost in orasul acesta de munte care si-a cam gasit orientarea economico-sociala. Raspuns sec: o data acum 10 ani  sau de ce sa ma duc eu, nu vad ca nu misca? Nu ai cum sa emiti observatii despre viata unei comunitati decat atunci cand stai in mijlocul ei, ii iei pulsul in mod frecvent si simti din vorba oamenilor simpli ca exista totusi un pas inainte pentru orasul cuminte din Muntii Buzaului.

Si de fiecare data ma surprind actiunile concrete care se intampla in oras. Acum, tot in celebrul centru, aud ciocane puse la treaba. Ridic privirea, caci sunetul vine dinspre Catedrala Sf. Gheorghe. Gresit. La vecinii de la Casa de Cultura se lucreaza. Asa de multi muncitori cum am vazut in prima clipa in zona de acoperis nu am mai vazut de vreo doi ani gata si atunci era pe DJ 203 K, in zona Beceni unde se repara carosabilul acestei cai de circulatie.

Si stiu eu clar ca ar fi cam a patra discutie intr-un interval scurt de timp pe care o am cu Ionut Milea, primarul urbei Nehoiu, despre planurile de viitor pentru aceasta casa de cultura, candva citadela a Vaii Buzaului. https://buzaulinreportaje.ro/interviu/interviu-social/strigat-pentru-cultura-montana/

Strigatul de atunci pentru restaurarea a insasi culturii pe Valea Buzalui prin existenta si functionare acestei case de cultura avea sa fie amplu dezbatut de scriitori buzoieni care isi amintesc cu mare placere de zilele deosebite cand lansau carti in “cuibul de la munte plin cu litere pe hartie”, am citat un scriitor in viata, din judet. Oamenii de litere iubesc Nehoiul care zeci de ani a produs acte culturale de calitate. Si despre Toamna buzoiana, festivalul vedetelor din anii ’80 isi aduc aminte ei, scriitorii buzoieni si spun ca daca doamna avea o rochie de buna calitate, iar domnul costum de stofa de Botosani acolo le imbracau prima data. Aflu asadar de la primarul orasului Nehoiu ca se renoveaza temeinic in sfarsit Casa de Cultura George Baiculescu! Un proiect inceput cu ani in urma, pus in concret pe 2 decembrie 2019 cand s-a auzit primul ciocan, primul utilaj de constructii, in arealul acestei imense constructii si cu termen de finalizare pe 2 martie 2021. Numai ca insusi Ionut Milea preciza ca muncitorii sunt precum niste furnici: muncesc foarte bine si rapid, ca atare spera sa termine inainte de termenul specificat.

Marea asteptare a orasenilor din Nehoiu este ca o data cu repararea si renovarea Casei de Cultura George Baiculescu sa reinvie si festivalul de traditie al locului “Toamna buzoiana”.

Pai, firesc este sa il rog pe adultul Ionut Milea sa dea filele propriei vieti inapoi si sa-mi spuna atunci cand era copil merge la Toamna buzoiana?

Celebra ramane pentru mine explicatia Constantei Doman, doamna cartilor din orasul Nehoiu – bibliotecarul cel mai activ pe care il stiu a fi in spatiul buzoian:

Ei, asa da! O definitie aparte a ceea ce a fost candva viata culturala din orasul Nehoiu. Si pe care prin renovarea si modernizarea acestei institutii imense a Nehoiului spera absolut toata lumea sa revina in actualitate. Ideal este sa revin la primarul Ionut Milea, pastrand nota de istorie si destainuire si il rog sa-mi descrie cum era la un spectacol Toamna buzoiana.

Muncitorii fac ture-ture pe langa zona restrictionata, imping catre acoperis grinzi si schimba din lemnaria afectata de timp si umezeala sau cate or fi fost. O treaba aflata sub directa monitorizare a primarului fiind propriul pariu de modernizare a urbei: o sala de cultura cu 400 de locuri.

In reportajul https://buzaulinreportaje.ro/reportaj/reportaj-special/avem-locuri-frumoase-nehoiu-vrem-sa-le-locuim/, un tanar spunea ca iubeste atat de tare orasul sau natal incat nu isi doreste sa plece, dar ca de nevoie urca la Brasov sa vada filme intr-un cinema modern, institutie care lipseste acum urbei de langa Cheile Buzaului.

Deci, Casa de Cultura George Baiculescu in noua haina, cea moderna, refacuta, reparata si ultradotata va avea si un cinema 3D astfel incat sa fie impacata si populatia tanara a orasului. Si ar mai putea avea un rol acest spatiu cultural atat de aparte in peisajul judetului Buzau: va gazdui mare parte dintre evenimentele dedicate Zilelor Orasului Nehoiu.

Clar pana aici: se renoveaza si modernizeaza citadela culturala a Vaii Buzaului, Casa de Cultura George Baiculescu din orasul Nehoiu si se incearca reinvierea in acelasi timp a festivalului Toamna buzoiana. Dar cine va face nod traditiei direct pe scena?

Am intrat in aceasta cladire impresionanta a Nehoiului cand statea trista, abandonata si imbacsita. Atat de imbatranita si folosita, greu de acceptat ca poate sa mai serveasca vreunui serviciu cultural, insa in toata aceasta neputinta sala propriu zisa de spectacole este cea care m-a impresionat. Ba si mirosul greu avea nota lui pozitiva: chiar ii era de folos comunitatii Nehoiu. Acum, dupa primenirea atat de detaliata zic ca pariul pe cultura este cel mai nimerit sa creasca un oras ce se dezvolta frumos, in pas de muntean hotarat!